Cernelurile de imprimare sunt clasificate în principal în două tipuri în funcție de solvenți: cerneluri pe bază de apă și cerneluri pe bază de solvenți. Luând ca exemplu cerneala ceramică neagră pe bază de apă, procesul de preparare implică pași cheie, cum ar fi selecția solvenților, alegerea și performanța dispersanților și evaluarea stabilității.
La prepararea cernelii ceramice negre pe bază de apă, propilenglicolul și dietilenglicolul sunt selectați ca solvenți primari, cu un conținut optim de solvent de 15%. Solventul acționează ca un purtător în interiorul cernelii, reglând vâscozitatea și proprietățile reologice ale sistemului; selecția sa necesită luarea în considerare a compatibilității cu coloranții, dispersanții și aditivii. Dispersantul este un factor critic care influențează stabilitatea cernelii; utilizarea dispersantului SRE-4026X permite producerea unei cerneluri cu o dimensiune a particulei de 164 nm și o vâscozitate de 19,2 mPa·s. Stabilitatea cernelii este caracterizată prin teste de sedimentare, iar cerneala preparată cu dispersantul adecvat nu prezintă semne de separare a fazelor pe o perioadă de 30 de zile.
